REPRODUCEREA CANARILOR
30.03.2015 12:12
Dimorfismul sexual la canari
Din pacate dimorfismul sexual la marea majoritate a canarilor nu este deloc pronuntat, astfel incat siguranta ai numai in timpul perioadei de imperechere. Pasarile care depun oua sunt 100% femele, iar cele care in urma imperecherii cu femele au produs oua viabile sunt masculi. Canarii nu pot sa isi schimbe genul, astfel un canar nascut mascul nu va ajunge sa depuna niciodata oua si invers.
In rest, determinarea sexului se poate face APROXIMATIV pe baza unor caractere secundare si comportamente mai mult sau mai putin specifice, acuratetea predictiei crescand odata cu maturizarea pasarii si experienta crescatorului.
Sa le luam pe rand:
1. In mod teoretic, masculii prin productia de testosteron ar trebui sa aiba cateva caractere secundare specifice: agresivitate, dezvoltarea mai puternica a osaturii si musculaturii, vocea mai puternica, culoare mai intensa etc. In practica insa lucrurile nu stau chiar asa, personal cea mai mare pasare din crescatorie este o femela. La fel nici agresivitatea nu este un factor determinant am intalnit foarte multe femele mult mai agresive decat masculii.
2. Cantecul - este si el un caracter secundar, intalnit la masculi, dar si la o parte din femele. In general masculii canta cu "gusa" umflata puternic, intr-o pozitie erecta, cu aripile usor coborate sub coada. Trilurile sunt lungi, iar strofele sunt legate. Cantecul se intensifica la vedera unei femele (sau mascul considerat rival), care atunci cand sunt pregatite iau o pozitie caracteristica sprijinindu-se cu corpul pe batul de sprijin si ridicand codita, scotand un ciripit prelung. De cele mai multe ori, in acest moment se produce si acuplarea. Din pacate in timpul naparlirii si masculii se opresc din cantat. Am auzit de asemenea, eu nu am intalnit, de existenta unor femele care cantau aproape la fel ca si masculii.
3. Un alt caracter secundar, intalnit de aceasta data la femele si tot in timpul perioadei de imperechere este instinctul de constructie al cuibului. Chiar daca si masculii cara materiale pentru cuib, femela este cea care il aranjeaza si tot ea este si cea care cloceste ouale. Din nou se citeaza cazuri de masculi care clocesc sau construiesc cuibuiri rudimentare, dar sunt exceptiile care intaresc regula.
4. Femelele aflate in perioada fertila au portiunea posterioara tumefiata, penele se raresc pe burtica, scotand la iveala o retea vasculara, modificari care le ajuta sa incalzeasca mai eficient ouale in timpul clocitului. La masculi orificiul cloacal se tumefiaza usor devenind ca un bumb, tot pentru a facilita trecerea materalului spematic in timpul copulatiei.
5. Exista si canari cu dimorfism sexual pronuntat si anume canarii de culoare mozaic(sau dimorfici) care prezinta un desen caracteristic diferit intre mascul si femela si care pot fi astfel diferentiati imediat dupa naparlire, asa cum vedeti din fotografia alaturata. In stanga femela, dreapta masculul. E vorba de doi canari agat mozaic pe rosu pe care i-am adus din Ungaria in 2003 si au constituit bazele liniei noastre de rosu agat mozaic.
Pregatirea reproducatorilor
Inainte cu aproximativ 8 saptamani de inceperea sezonului de reproducere este nevoie ca masculii si femelele sa fie separati. Masculii vor fi mutati in custi individuale, in timp ce femelele vor fi lasate in comunitate pana in momentul in care se declanseaza instinctul de imperechere. Acest moment se recunoaste relativ usor, pasarea purtand in cioc pene sau alte resturi pe care le gaseste prin colivie si se tupileaza cu coada ridicata, scotand un piuit caracteristic la auzul cantecului masculului preferat. E indicat ca in voliera sa le fie puse la dispozitie bucati de ata si pene, eventual chiar un cuib pentru a sesiza din timp canaritele care se pregatesc de ponta. Deasemena daca prindem pasarea in mana si suflam usor pe abdomen pentru a indeparta penele, se observa o tumefiere a cloacei si o retea de vase sangvine care se formeaza la suprafata pielii. Aceste modificari cresc suprafata de contact a oualor cu pielea si fac astfel posibil mentinerea temperaturii optime necesare dezvoltarii embrionilor in timpul clocitului.
Un alt lucru pe care trebuie sa il facem cu 4 saptamani inainte de inceperea sezonului este trimatul unghiilor, pentru a evita punctionarea accidentala a oualor. Acest lucru nu cauzeaza pasarii nici un fel de durere si se realizeaza cu o unghiera sau o forfecuta de unghii. Pasarea se tine in podul palmei, avand liber degetul mare si aratator cu care se fixeaza fiecare deget al pasarii. Examinarea unghiei va scoate in evidenta un pat vascular care se intinde la 2-3 mm de la varful degetului. Astfel trimarea se va face distal de acestea, in asa fel incat sa nu se lezeze aceste vase. In cazul in care au fost atinse, vasele sangereaza destul de abundent, dar nu pun in pericol viata pasarii. Se va spala abundent cu apa si se aplica o solutie antiseptica.
Deparazitarea si dezinfectia
In final este indicat utilizarea unui spray antiparazitar cu care se pulverizeaza custile, betele, tavile. Acest proces se va repeta de cel putin inca doua ori in urmatoarele 3 saptamani. Acest lucru va asigura exterminarea atat a parazitilor prezenti in timpul deparazitarii initiale, cat si a generatiilor urmatoare care apar din ouale depuse mai tarziu.
Inainte de a muta reproducatorii in boxe, acestea vor fi spalate bine in apa fierbinte, utilizand o solutie dezinfectanta, dupa care se clateste abundent pentru a elimina orice urma de substanta si se vor spray-a cu o solutie antiparazitara. Asa cum spuneam si mai devreme, pentru reproducere cele mai indicate sunt boxele duble, separate printr-un perete de sarma. Acesta va permit masculului sa hraneasca femela printre gratii, dar va preveni un altfel de contact. Daca amandoua pasarile sunt pregatite pentru reproducere, dupa o perioada de 5-6 zile, peretele despartitor poate fi retras. La masculi indicatia cea mai buna ca este faptul ca la vederea femelei isi coboara aripile sub coada si isi intensifica cantecul, cu penele de pe cap ridicate si gusa umflata. Femela la randul ei in aceasta perioada cara in cioc orice fel de bucati de hartie, calti, rumegus etc. pe care le gaseste in colivie. Atunci cand la auzul cantecului masculului se tupileaza pe bat, ridicandu-si condita si scotand un piuit (chemare) caracteristic, este semn clar ca coplatia va avea loc. Un mascul poate fi folosit pentru mai multe femele, dar atunci, dupa cateva copulari reusite se va retrage de la femela. Putand fi folsit la interval de cateva ore la o alta canarita. Dupa depunerea oualor, aceasta va avea singura grija de pui. O alta varianta este pastrarea canarului impreuna cu canarita, in aceasta situatie participand alaturi de ea la cresterea puilor.
Cuibul
Exista foarte multe variante de cuiburi, de la cele exterioare de plastic, pana la cele interioare impletite sau construite acasa. Important este ca dimensiunile sa fie in jur de 120 mm diametru si aprox. 50 mm adancime.
Pentru cei care se pricep la bricolaj o varianta extrem de usoara de a confectina un cuib este dintr-o strecuratoare medie care se captuseste cu postav. Se mai adauga niste cleme(sau un sistem de prindere din sarma), ca sa poata fi agatat de gratiile coliviei si gata cuibul! Se aseaza in dreptul stinghiei sa aiba femela acces usor. Este nevoie sa va confectionati cel putin doua cuiburi pentru fiecare pereche.
Instinctul de costructie al cuibului este bine dezvoltat la canari si chiar este indicat sa ii fie puse la dispozitie materiale de constructie pentru a permite femelei sa construiasca cuibul, moment important in desfasurarea fireasca a actului reproducator. Se pot folosi diferite materiale, de la muschi uscat, la bucati de ata de canepa, bumbac, fan etc. Exista in comert chiar recipiente speciale umplute cu material pe care eu le folosesc cu mult succes.
Ponta
In mod obisnuit, canarita depune zilnic cate un ou (in medie 4 oua), care pe masura ce sunt depuse vor fi retrase si inlocuite cu unele false sau vechi(limpezi). Acest lucru este foarte important deoarece, intr-un interval de 4 zile, diferentele de marime intre primul si ultimul pui sunt atat de mari incat, cel mic nu va mai reusi sa fie hranit, fiind acoperit practic de cei mari si va pieri prin infometare. Ouale se aseaza inapoi in ziua depunerii celui de al patrulea ou. Din acest moment practic se vor socoti 14 zile pana la eclozarea puilor. Din momentul in care canarita incepe sa cloceasca, masculul va fi retras pentru a nu o deranja, el putand fi folosit pentru alta imperechere. E important, atunci cand exista posibilitatea, ca mai multe femele sa fie puse la clocit in acelasi moment, pentru a putea ulterior ca ouale sau puii care nu cresc in acelasi ritm sa fie interschimbate in asa fel incat sa obtinem pui dezvoltati uniform si in numar relativ egal pentru fiecare pereche.
Dupa 7 zile ouale vor fi verificate pentru a se observa viabilitatea lor. Acesta se realizeaza uitandu-ne prin transparenta oului, la o sursa puternica de lumina. La cele infertile, sacul yolk va apare de un galben clar. In schimb la cele fertile, acesta este inchis la culoare, brazdat de firisoare de sange, pornind de la o formatiune mica, lenticulara – embrionul. In cazul in care ouale sunt infertile, cuibul va fi retras. Femela va incepe astfel constructia unui nou cuib la un interval de 7-10 zile, cand se va proceda in consecinta. Daca doar unul sau doua oua sunt fertile, acestea pot fi impartite la alte canarite al caror pui vor ecloza in aceeasi perioada, urmand ulterior aceeasi pasi ca si in cazul anterior.
Este foarte importanta mentinerea umiditatii in aceasta perioada pentru a preveni imposibilitatea puilor de a ecloza si moartea acestora “in coaja”.
Puii
Asa cum mentionam anterior, puii vor ecloza in aproximativ 14 zile, chiar cu o zi mai repede in conditii de caldura si umiditate crescute. Din acest moment se reintroduce administrarea mancarii pe baza de ou(“mancare moale”), precum si a cruditatilor(desi nu sunt esentiale). Atentie foarte mare la cruditati, fara exagerari, doar un singur fel si cat se consuma in decurs de o ora pentru a evita enterocolitele care pot fi fatale puilor. Mancarea moale va fi obligatoriu proaspata, tinuta la rece in frigider, schimbata de cateva ori pe zi(3-4).
In primele 6-7 zile femela va tine cuibul curat mancand excrementele puilor, care sunt invelite intr-un sac de mucus. Daca puii sunt sanatosi acest sac ramane intact. In schimb daca exista deranjamente intestinale, canaritei ii va fi imposibil sa mentina cuibul curat. Excrementele se vor depune pe marginea cuibului si vor murdari penajul pasarii care apare ca si cand ar fi “transpirata”.
Inelarea puilor
Cand puii implinesc varsta de 4-5 zile este momentul in care tinerii canari vor fi inelati cu inele inchise. Acest lucru va permite ulterior identificarea foarte exacta atat a pasarii, cat si crescatorului, a tarii de provenienta si varstei, fiind un criteriu esential pentru acceptarea pasarii la concursurile de profil.
Metoda inelarii este foarte apropiata de cea a taierii unghiilor. Puiul va fi tinut in mana stanga, prinzand intre degetul mare si aratator cel trei degete care sunt orientate anterior. Ele sunt trecute prin inel, mentinand degetul posterior in prelungirea piciorului. Inelul va fi tras ulterior de-a lungul piciorului, pana cand degetul posterior este eliberat. Chiar daca varsta inelarii este indicata ca fiind de 4-5 zile, e nevoie sa fim foarte atenti deoarece pui pot creste neuniform, astfel ca exista cazuri in care inelarea nu se poate face in aceeasi zi pentru toti fratii. In cazul in care piciorul puilor s-a dezvoltat mai mult, acesta se va lubrifia cu ulei sau saliva pentru usurinta alunecarii.
15 zile
La varsta de 14-15 zile, puii sunt aproape complet acoperiti cu pene. Este momentul in care femela poate sa inceapa pregatirile pentru noul cuib, caz in care puii vor fi mutati cu cuib cu tot pe podea si va fi pus la dispozitie un alt cuib si material de constructie pentru canarita. Masculul va fi deasemenea reintrodus si daca nu e agresiv, poate fi lasat cu familia, altfel pentru a evita atacul asupra puilor va fi retras dupa copulatie.
Pana in momentul in care femela termina pregatirile pentru cel de al doilea cuib, puii vor parasi cuibul, dar vor mai fi hraniti de femela pana pe la 25 de zile. Desi este indicat ca puii sa fie separati cat mai rapid, este important sa ne asiguram ca toti puii au invatat sa manance mancare moale si sa bea apa. Ei pot fi separati de mama incepand cu ziua 21 printr-un perete de sarma, care va mai permite canaritei sa ii hraneasca printre gratii pana la varsta de 25-28 zile, cand puii pot fi mutati intr-o voliera mai mare unde au spatiu de zbor, pentru a-si intari musculatura pectorala si a se dezvolta viguros. Puilor proaspat intarcati li se va pune la dispozitie mancare moale si seminte(daca se poate usor crapate cu ajutorul unei masini manuale de piper) si obligatoriu un acces usor la apa care e nevoie sa fie schimbata zilnic.
(dr. Marius Nistor - Presedinte AOR)